Pe parcursul vietii noastre pe pamant descoperim ca exista si bune si rele, descoperim oameni buni si oameni rai. Cornel este printre acei oameni buni care puteau sa te treaca de la o stare mai putin buna la calm prin simplul fapt ca exista si te putea ajuta cu o vorba buna. Cei ce l-au cunoscut, colegi si prieteni, au descoperit ceva unic, ceva ce nu poate fi gasit in lume decat o data in viata. Cu multa durere in suflet noi, prietenii si colegii, trebuie sa ii pastram memoria curata si trebuie doar sa ne gandim la momentele placute petrecute alaturi de el, indiferent daca au fost acasa,la scoala, in oras facand conversatie sau pur si simplu stand la un pahar de vorba ... La urma urmei trebuie sa ne gandim ca am avut de-a face cu o duda care a vazut viata, chiar si atunci cand era suparat, cu ochii plini de optimism privind catre noi drumuri de strabatut...
Una bucata duda, pasionata de arme si orice ar putea sa distruga in mod sadic si irevocabil un obiect, fan house, rock si in special Parazitii, sursa de buna dispozitie permanenta, mic expert in calculatoare, prieten bun intotdeauna dispus sa ajute, alcolist ocazional. Prea putin ca sa spunem cu adevarat cine a fost Cornel si ce a insemnat el pentru noi. Viitor constructor de drumuri pentru noi toti si dorinta lui cea mai mare era binele suprem al tuturor, dar si distrugerea Pitestiului cu bomba nucleara. Oare care dintre aceste doua dorinte sa i le implinim? Creatorii site-ului prefera lipsa Pitestiului decat un Pitesti fara el.
